CHINOLOGIE VANATOREASCA

Pentru uzul vanatorilor este utila si o clasificare a cainilor de vanatore utilizati la noi si in EUROPA, in general, dupa cum urmeaza:

I) PREPELICARI PONTATORI
a) RASE ENGLEZE
b) RASE CONTINENTALE


II) PREPELICARI SCOTOCITORI:



III) HARTUITORI
a) DE SUPRAFATA
b) DE VIZUINA SI SUPRAFATA


IV) APORTATORI, URMARITORI DE VANAT RANIT


V) COPOI



EXEMPLE:

I a) RASE ENGLEZE: 1 POINTER:
- ENGLEZ
- IRLANDEZ
b) SETTERI:
- SCOTIAN ( GORDON )


b) RASE CONTINENTALE:

CU PAR SCURT
1) BRACI GERMANI :CU PAR SARMOS
CU PAR LUNG
CU PAR TEPOS
BRAC DE WEIMAR


2) PREPELICARI DE MINSTERLAND:
- MIC
- `MARE

3) WACHTELHUND ( CAINE DE PREPELITE )
- BRACI FRANCEZI
- BRAC ITALIAN CU PAR SCURT
- BRAC ITALIAN CU PAR SARMOS
- VIJLA MAGHIARA
- PUDEL POINTER
- GRIFON
- EPAGNEUL FRANCEZ


II CAINI SCOTOCITORI:
1) SPANIELI:
-SPRINGER SPANIEL
- COKER SPANIEL
- SUSSER SPANIEL
- IRISH WATER SPANIEL

III HARTUITORI
a) DE SUPRAFATA
1) AIREDALE TERRIER
2) IRISH TERRIER
b) DE SUPRAFATA SI VIZUINA:
1) FOXTERRIER
2) DEUTSHER JAGDTERRIER
3) TEKELI


IV URMAIRTOEI DE VANAT RANIT SI APORTATORI
a) LIMIERI
- LIMIERUL HANOVERAN
- LIMIERUL BAVAREZ
b) APORTATORI:
- LABRADOR RETRIEVER
- GOLDEN RETRIEVER
- RETRIEVER CU PAR LUNG
- CHESAPEAKE BAY RETRIEVER

V: COPOI: - COPOI ARDELENESC
- COPOI AUSTRIAC
- BEAGLE
- COPOI DE RASE FRANCEZE






PREZENTAREA CATORVA RASE DE CAINI

I HARTUITORI
II APORTATORI
III COPOI
IV LIMIERI
V PREPELICARI PONTATORI
VI PREPELICARI SCOTOCITORI


I CAINI HARTUITORI:
- DEUTSHER JAGDTERRIER: Acesta rasa este cunoscuta de putin timp, fiind formata in GERAMNIA in jurul anului 1930, din metisarea intre rasele FOXTERRIER, WELSHTERRIER, OLD ENGLISHTERRIER, si posibil cu o rasa de limieri de tip mai usor. Denumirea ii provine de la utilizarea pentru care a fost creat ,, jagd''insemnand in limba germana ,, vanatoare'', iar ,, terrra'' din latina care inseamna ,, pamant''.
JAGDETERRIERUL face parte din grupa cainilor hartuitori-gonitori, are un aspect general tipic terrierilor, cu o infatisare agreabile, linii corporale robuste, armonioase si bine legate, trunchiul este sprijinit pe membre solide, caracteristici care exprima forta, putere, elasticitate si usurinta in miscari, rezistenta si tenacitate.
CAPUL: alungit si uscativ, craniul plat, mai lat intre urechi, intre ochi mai ingust, in panta, spre regiunea faciala, fara stop evident, zona faciala scurta si puternica bine exprimata . Dentitie foarte puternica
GATUL: puternic, nu prea lung, se intinde usor in sus, la imbinarea cu grebanul bine muscularizat.
SPINAREA: dreapta si puternica, fara a fi scurta.
TORACE: bine evidentiat.Sale si crupa bine muscularizata
Aptitudinile vanatoresti constau in inbinarea celor intalnite la FOXTERRIERI si o parte din aptitudinile cainilor prepelicari, folositi la crearea acestei arse.Ei manifesta aceeasi agresivitate si curaj fata de vanatul mare , negru cu par ca si FOXTERRIERI, sunt feroce, tenace, buni hartutori la suprafata cat si sub pamant adica in vizuina.
JAGDTERRIERUL o are pe cea de gonitor-hartuitor, dar cu utilizare mai larga, exact scopoul in care a fost selectionat de crescatorii germani.Exemplele folosite in conditiile din tara noastra dau bune rezultate, fiind un pretios ajutor al vanatorului, in special pentru vanatorul profesionist din terenurile cu vanat variat, fapt pentru care merita sa i se acorde acestei rase toata atentia.



II CAINI APORTATORI:
Sunt caini specializati doar in aducerea ( aportarea ) vanatului impuscat, fiind foarte putin cunoscuti in EUROPA. In ANGLIA, in ultimwlw decenii ale secolului trecut si la inceputul secolului XX, alaturi de setteriai pointeri, care aveau numai rolul de a gasi si areta vanatul aripat, pentru aportarea vanatului impuscat, au fost selectionate unele rase de aportatori.
In prezent, sunt utilizati in mod curent in ANGLIA, la vanatore cu gonasi a vanatului inaripat, in SUA si CANADA. Pe continentul NORD-AMERICAN, cel mai frecvent sunt folositi la aportarea vanatului acvatic ( gaste, rate ) din locuri greu accesibile ( mlastini, balti, lacuri )
LABRADORUL:
Este cel mai raspandit aportator.De talie mijlocie ( 56-57 cm) culoare neagra, aurie, galbena. Parul este scurt, foarte des, unsuros, impermeabil la apa.Urechi de marime mijlocie, ce atarna pe langa cap.Simt olfactiv exceptional.In prezent este utilizat si in alte domenii de activitate.




III.COPOI:
COPOIUL ARDELENESC:Este cunoscut in doua varietati privid talia :
- mijlocie ( 45-50 cm )
- mare ( 55-60 cm )
Are un corp viguros, usor dreptunghiular, spatele drept.
CAPUL: alungit insa nu ascutit.
URECHILE: atarna pe langa cap fara sa formeze cute.
PARUL: este scurt, tare si drept.
CULOARE: tipica este negru su portocaliu sau roscat pe bot, picioare si labe.Unele exemplare mai ales din varietatea scunda au fondul brun-roscat cu o ,, sa'' negra pe spate si torace, masca neagra.Sunt acceptate pete mici albe pe piept, picioare si varful cozii.
Are miros foarte buna. In cautarea vanatului se deplaseaza la distante mari, dar are un simt de orientare de asemenea foarte bun . Goneste vanatul ( mistret, urs ) chefuind. Daca acesta se opreste il ataca, dar nu cu agresivitatea unu terrier. Presteaza excelenta munca de limier si este agresiv cu rapitoarele mici : vulpe, pisica.



IV LIMIERI:
LIMIERUL HANOVERAN: mai mare decat cel bavarez talia ( 51-61 cm ) si mai putin vioi, Constitutia corporala si forma asemanatoare bavarezului.
CAPUL:cu urechi mijlocii, bine lipite de cap.
BOTUL: uneori usor berbecat ( convex ) .
TORACELE: profund, abdomenul cilindric, foarte putin retras.
COADA:lunga, trebuie sa ajunga pana la jaret si este purtata oblic in jos.
CULOARE: asemanatore limierului bavarez
Datorita numarului mic de exemplare existent si a unei inevitabile consangvinizari, unele exemplare sufera de afectiuni ale soldului ( displazie )
Este un caine linistit, calm, foarte rar exuberant.Are simt olfactiv excelent, urmarind piesa ranita timp de multe ore, fara sa dea semne de oboseala.
La noi sunt foarte putini limieri. Cresterea, dresajul si intretinerea lor se justifica numai in cadrul unor organizatii vanatoresti, care sa-i utilizeze in folosul mai multor vanatori; un singur vanator nu are posibilitatea sa asigure suficienta activitate unui limier.


V. PREPELICARII PONTATORI:
SETTERUL SCOTIAN ( gordon ): E ste cel mai puternic dintre setteri, insa fara aspect greoi
URECHILE: ceva mai lungi si mai grele decat celelalte doua varietati.
COADA: mai scurta decat la setterul englez si irlandez.
CULOARE: este neagra cu semne rosii pe bot si extremitati.
INALTIME: circa 66 cm pentru mascul si ( 60-62 ) pentru femela.
PARUL: lung, mai ales pe trunchi, formeaza franjuri pe extremitati.
La vanatore se comporta asemanator celorlalti setteri, cu aceleasi calitati de pontator. In cadrul acestei rase se gasesc mai frecvent exemplare care lucreaza cu pasiune si pe terenuri cu vegetatie arbustiva precum si la balta. Este considerat setterul care face tranzitia de la rasele de inalta specializare spre cele de utilizare multipla.
In ROMANIA zilelor noastre numarul lor este foarte mic, existand doar cativa crescatori care agreaza aceasta rasa.




VI. PREPELICARI SCOTOCITORI:
GRIFONUL:desi este confundat cu bracul german cu par sarmos, uneori si cu pudel-pointerul, aceastarasa s-a format la inceput in FRANTA din cainii numiti ,, barbeti''.Initiatoeul realizarii acestei arse a fost olandezul EDUARD KORTHALS, urmat ulterior de multi crescatori din Franta, Germania si Belgia.
Caine de talie mijlocie-mare ( 50-60 cm ), are o constitutie corporala robusta, corp dreptunghiular cu o buna proportionalitate intre regiunile corporale. Are un cap mare, frunte usor bombata, stopoul slab pronuntat.Urechile de marime mijlocie atarna lipite de cap. Coada se amputeaza la 2/3 din lungime. Parul este tare, aspru si tepos, numit si ,, par de mistret''. Sub aceasta se afla un par scurt si fin, formand un puf protector. Exista si o varietate in cadrul acestei rase, cu par moale, lanos avand un guler in jurul gatului iar pe cap formeaza sprancene stufoase, mustati si barba. Culoarea este gri cu maro, alb cu maro, sau cu portocaliu. Poate fi monocolor, maro
Este un prepelicar de utilizare mutilaterala, mai laes in terenurile impadurite, zavoaie, locuri mlastinoase. Mai putin indicat pentru campii intinse si temperaturi ridicate unde sufera din cauza caldurii.Este agresiv fata de rapitoare si pasionat aportator. La noi in tara exista probabil sa mai existe exemplare de rasa curata.Ceele existente in perioada interbelica ao fost metisate cu bracul german cu par sarmos.





ALEGEREA CAINELUI DE VANATOARE

La alegerea unui caine de vanatore trebuie sa se tina seama de speciile de vanat existente, configuratia terenului unde urmeaza sa fie utilizat, aptitudinile rasei si serviciile solicitate cainelui. In plus vanatorul trebuie sa tina seama de conditiile de cazare, activitate si hrana pe care le poate oferi cainelui. Astfel, la o casa avand curte, eventual si gradina, pot fi tinuti unul sau doi caini de talie mare ( prpelicari ), pecand in mediul citadin, intr-o locuinta aflata intr-un bloc, este de preferat un caine de marime mijlocie-mica:spaniel, foxterrier, tekel. In aceste conditii, trebiue tinut seama de faptul ca terrierii sunt caini galagiosi, latra mult, deranjand atat familia cat si vecinii.
Pentru a avea certitudinea unei bune insusiri, cainele va fi ales provenind din parinti de rasa pura, cu certificat de origine ( pedigreu )
In general, in zonele de ses, unde vanatul principal il constituie pasarile ( prepelite, fazani, potarnichi ) este recomandat un prepelicar pontator ( pointer, seter, brac german cu par scurt ) . Daca este si vanat de balta, bracul german face servicii mai bune, fiind si un bun aportator.
Acesta poate fi preferat si in zonele coliniare si deluroase, cu zavoaie si paduri unde vanatul este variat, predominand iepurele si fazanul. In aceste conditii, servicii foarte bune face si un prepelicar scotocitor ca si ( spanielul breton, scotocitorul german, springel spaniel )
In fondurile de munte, unde preponderent este vanat mare ( cerb, mistret, urs ), vanatorul poate alege pentru folosinta proprie tot un prepelicar multilateral sau un spaniel mai voinic, caci, oricum va vana si vanat mic. Cu acestia va putea efectua si urmarirea unei piese ranite.
Limierii sunt recomandabili vanatorilor cu vanat mare, numeros, unde se inpusca anual numeroase piese, din care, inevitabil unele vor trebui cautate cu cainele.
Vanatorii de mistreti sau ,, mistretarii'' cum li se mai spune au multiple posibilitati de alegere: de la terieri ( airedale terrier, foxterrier, jagdterrier ), copoi specializati la vanatul negru pana la exemplarele avand calitati corespunzatoare de caini ciobanesti.
Pasionati de vanatoarea la vizuina trebiue sa se orienteze spre un terrier de telie mica tekel, in special din varietatile cu par sarmos.Ocazional, terrieri pot fi utilizati si la mistreti sau ca scotocitori la fazani

A. B. C . VANATORESC

SIMTURILE ANIMALELOR

Experienta vanatoreasca a dovedit ca vanatorul care este imbracat vara intr-o costumatie verde, confundabila cu verdele naturii si iarna pe zapada intr-un halat alb este nedepistabil de catre animale, mai ales cand sta nemiscat.Animalele il vad in ansamblul mediului, dar fara a putea deslusi exact silueta omului.De aceea nu se merge la vanatore imbrcat in haine colorate viu, tipatore, care atrag atentia animalelor de la kilometri.Galagia, sunetele straine in general, pun in alerta animalel, dar acestea nu le pot stabili intotdeauna natura exacta. Ramane mirosul care sete cel mai sensibil si cel mai folosit animalului in lupa pentru existenta. Fiecare specie emana un anumit miros pe care animalele il invata pe cale reflexa .
Exista miros de lup,vulpe,mistret,urs,cerb,caine si chiar de om.Pradatorii urmaresc prada dupa mirosul care il lasa in urma lor,iar erbivorele se feresc de carnivore simtandu-le mirosul adus de vant sau lasat pe pamant.
Cianele, fidel vanatorului, lucreaza bazandu-se pe miros.Limierul urmareste vanatul ranit pe distante foarte mari folosindu-si simtul olfactiv.Marii pontatori raman in aret in momentul cand miros vanatul, cainele simte ( adulmeca ) de la distanta, dar nu stie exact unde este vanatul si de aceea ramane in aret pana cand vanatul este starnit din locul ascuns.
Cainii gonitori mana, si cauta vanatul, adulmecand si mirosind terneul pentru a depista urma pe care, o data simtita, o tin orbis, chiar daca ea iese din goana si o ia in alta parte.
Se stie ca mirosul se imprima pe baza reflexa.De aceea, sunt caini care nu gonesc doar mistretii deoarece cu ei s-a vanat numai la aceste salbaticiuni.



JUJEUL
POVESTE:

Mai dau un exemplu autentic, fapt povestit de un padurar care se afla la o vizita la o stana, unde a putut numara peste 10 piei de ied de caprioara intinse si batute pe peretii stanii pentru uscare.
Oare cati iezi au mai prins cainii, de care nimeni nu stia nimic
,, Cu o alta ocazie , am coborat seara, tot in luna iunie la un izvor cu apa foarte buna de baut, dar cand am ajuns acolo am constatat o stana foarte aproape instalata de izvor. In stana era ciobanul poprietar, un mos insotit de 4 caini foarte mari, din care numai unu purta ,,cravata''.Dupa un dialog scurt cu mosul, deasupra noastra au iesit slugile cu oile spre stana. Era pe la orele 7.30-8.00 seara;cand s-au mai apropiat de noi, am putut numara inca sapte caini.
Intreband-ul ce face cu atatia caini si ce le da de mancare, mosul mi-a raspuns zambind si aranjandu-si mustata urmatoarele:
,, Apoi dumneata traba sa stii ca ei gasesc de mancare, doar campul este mare. Din cand in cand le mai dau si eu ceva mamaliga sau zar, dar nu prea se omoara sa-l manance''
Trec acuma la cainii care sunt tinuti legati ziua la casele taranilor gospodari:noaptea sunt dezlegati pana dimineata cand sunt din nou pusi in lant. Dupa lasarea noptii, cand sunt dezlegati, incepe vanatoarea nocturna, parasesc in grup satul spre a ajunge pe campu-padure unde incep vanatoarea.
Multi stapani nu stiu ce fac cainii lor noaptea si cred ca sunt prin preajma, aproape.De nenumarate ori , cand ieseam cu noaptea in cap la o panda de caprior, auzeam departe cum manau in padure.
Mai sunt si caini care nu mana latrand, deci fac o vanatoare muta. Aceeasi caini sunt foarte periculosi: surprind vanatul si doboara mai ales iezii fatati de cateva zile.
,,Am avut ocazia sa traiesc asemenea intamplare, impreuna cu padurarul care ma insotea.Am iesit pe la 3 dimineata din sat si am ajuns la locul pandei unde ne-am instalat aproape unul de celalalt, la panda de caprior.
Cred ca nu am stat nici 20 de minute, cand am auzit in frune ca se apropia ceva de mine cu viteza.
Deoarece inca nu aveam catare, am vazut la aproximativ 20 de pasi o umbra care a diparut rapid. Imediat am auzit iarasi o galagie care venea din mai multe parti si tot alaiul a trecut pe la mine ceva mai departe. Acestia erau cainii, deoarece dupa ce au trecut am auzit un latrat scurt.
M-am sculat in picioare, nemultumit de deranj. Padurarulu se apropie de mine: ,, Ai vazut ? Aceeasi caini i-am mai intalnit dar tot noaptea.Acum puteam pleca acasa''
Intre timp, a inceput sa se lumineze si trebuia sa-i dau dreptate padurarului. Am plecat incet acasa. Nu am mai vazut vanat pana la sat, dar nu era de mirare. Aceeasi caini il manasera in directii diferite.
Pentru a redresa situatia, propun urmatoarele:
Confectionarea in cateva punce in tara a jujeelor dupa cotele care se impun, cunoscute, dintr-un lemn de esenta tare ( carpen ), prevazute cu un colier metalic ingropat la mijlocul jujeului, prins si nituit la un lant usor care se prinde ulterior la zgarda cainelui.Jujeul se poate vopsi in doua culori ROSU-GALBEN pentru a cunoaste de la 20-30m daca este original.
Aceste jujee sa se distribuie apoi la ocoalele siilvice si filialele de vanatore, de unde sa fie vandute crescatorilor si proprietarilor de animale
Bineinteles, trebuie impusa crescatorilor de animale inzestrarea cu aceste jujee a cainilor, controlati de paznici impreuna cu organele de politie direct la stana.
Roadele acestor masuri nu vor intarzia sa se vada in randul vanatului, ale carui efective vor inregistra cresteri vizibile.


FINAL DE BONCANIT

Razele soarelui strabateau cu greu patura de nori. Lunga, vinetie, prevestitoare de ploaie, mareea cerestra ameninta crestele muntiilor, vaile seile, curamturile, cu padurile si poienile lor. Ciudat, pana acum nici un strop nu binecuvantase rugina toamna. Atmosfera era incarcata, linistea de dinaintea furtunii aflandu-se parca printre noi.
Boncanitul tocmai se terminase.Alergaseram pret de o saptamana dupa trofeul mult ravnit, apartinand ,,CRAIULUI CARPATILOR''. Zi de vara pana in seara.Intocmai cu viteazul din poveste urmele pasilor nostri se asemanau cu cele ale cerbilor.Diminetile si serile se impleteau cu poienile si regenerarile deschise de securile silvicultorilor. Simteam, cu adevarat, minut cu minut, si ceas de ceas apropierea clipei celei mari. Noi infranti, el stapan. Ca intotdeauna neingenuchiat. Prima data i-am vazut infruntandu-se, cel tanar-patimas, nervos, aprig, iubaret si de nestavilit.Cel batran, starostele, aparandu-si ca orice indrituit cauza anilor de munca, de dor, de chemare. Iernile aprige, cu haiticul pe urme, cu braconerii ce doreau sa dea plumbul ucigator dupa dansul.
Inclestarea coarnelor a fost mult prea scurta.Cu sufletul cat un purice si inima sa ne sparga pieptul crucea lunetelor noastre nu au reusit sa gaseasca ,, casa sufletului'' regelui muntelui.Trofeul batranului dar si cel al tanarului erau demne de fericirea oricarui dibaci vanator.
A urmat apoi dimineata tarzie in care culegeam manatarci. Apa DOMNULUI din ceruri, petrecuta spre noi, a lasat padurea de fag sa ne binecuvanteze cu rodul sau, ciuperca. Culegand usor sporul pamantului, treptat am ajuns langa haremul uni cerb care, ei bine dormea. Nevestele, in picioare,strajuiau.Noi, pe pozitii de vanatore, ele atente cu paniile urechilor, fix atintite spre noi. Ca la un semn carabina se pleca ingaduitoare, cand cezarului ce-i al cezaurului iar noua acordandu-ne titlul de vanatori.Caci etica este cel dintai simtamant al vanatorului.Nu se poate numai vanator cel ce trage in piesa lasata jos, care se odihneste.